Memoria virtuală

De ce avem nevoie de memorie virtuală?

Memoria virtuală este o zonă de stocare temporară la care se apelează ori de câte ori un program necesită mai multă memorie RAM decât cea care se găseşte instalată într-un calculator.

Pentru ca memoria RAM să nu impiedice rularea unor programe atunci când această nu oferă suficient spatiu de stocare sistemul de operare completează foloseste spaţiul de pe hard disk ca o extensie a memoriei ram. Chiar dacă un calculator este echipat în realitate cu doar 64 de megabiţi de RAM, prin folosirea memoriei virtuale un program poate avea la dispoziţie până la 4 gigabaiţi de memorie. (in cazul unui sistem de operare pe 32 de biti)

Windows şi memoria viruală

Memoria virtuală ia forma unui fişier special pe hard disk care este folosit ca şi cum ar fi memorie RAM. Windows-ul permite unele setari in privinta memoriei virtuale. Aceasta in mod standard este create sub forma unui fisier denumit pagefile.sys pe acelasi disc (partitie) cu sistemul de operare.

Memoria virtuală încetineşte lucrul

Principalul neajuns al memoriei virtuale constă scăderea vitezei de lucru în momentele în care hard disk-ul este accesat frecvent. Hard disk-ul nu poate suplimenta cu succes memoria RAM deorece este un dispozitiv de câteva zeci sau chiar sute de ori mai lent decât aceasta. Pentru a intelege mai bine cum afecteaza memoria virtuala viteza de lucru, vom apela la informatiile furnizate de producatorii unui joc.

În anul 1998 apărea pe piaţă jocul Unreal, iar producătorii prezentau foarte cinstit cum va rula jocul în funcţie de cantitatea de RAM ce se găseşte în calculatorul cumpărătorului:
- mai puţin de 16 Megabaiţi de RAM - nu se poate juca
- 16 Megabaiţi de RAM - Se poate juca dar cu accesări foarte frecvente a hard discului ce cauzează întreruperi în timp ce jucaţi
- 32 Megabaiţi de RAM - ceva mai puţine accesări ale hard discului în timpul jocului
- 64 Megabaiţi de RAM - Foarte bine! Probabil foarte puţine accesări ale hard discului
- 128 Megabaiţi de RAM - Ei da…!
Chiar dacă în prezent cerinţele de memorie sunt cu totul altele decât cele din anul de graţie 1998, se poate trage foarte simplu o concluzie: cu cât calculatorul are mai multă memorie RAM cu atât hard disk-ul va fi accesat mai puţin şi performanţa va creşte.

O desfăşurare fluentă a unui program presupune ca cea mai mare parte din date să fie stocate în memoria RAM şi doar o parte mai mică în memoria virtuală. În caz contrar, performanţa poate scădea în asemenea măsură încât unele programe devin practic inutilizabile.