Identificarea fisierelor dupa extensie

 

Identificarea după extensie

Majoritatea sistemelor de operare merg pe mâna extensiilor pentru indentifcarea tipului unui fişier. Această tehnică de indentificare prezintă atât avantaje cât şi dezavantaje.

Principalul avantaj îl constituie viteza. Dacă sistemul de operare ar trebuie să se „uite” de fiecare dată în interiorul fişierelor pentru a şti ce conţin acestea, timpul de analiză ar creşte considerabil. O simplă analiză din exterior a extensiei este cea mai rapidă cale de identificare a fişierelor.

Principalul dezavantaj îl reprezintă posibilitatea de indentificare gresită a fişierelor. Dacă un fişier ce conţine informaţie audio (cu extensia .mp3 de exemplu) primeşte accidental extensia unui fişier dedicat stocării de text - acesta va fi tratat ca un fişier text. Rezultatul? - un fişier aproape inutilizabil, în codiţiile în care sistemul de operare va trimite fişierul ce conţine în aparenţă text către un program de editare text.

Fişierele ajunse pe un mediu de stocare ce permite modificarea conţinutului pot fi redenumite. Modificarea accidentală extensiei (în urma redenumirii) duce la pierderea asocierii dintre fişierul în cauză şi programul necesar pentru deschidere. Acest fapt poate crea probleme serioase utilizatorilor care nu ştiu exact cu ce program funcţiona fişierul înainte de rătăcirea extensiei.

Acest aspect a dus la şi la unele măsuri de protecţie a extensiei. Sisteme ca Windows sau Mac OS X ascund extensia fişiereleor cunoscute (adică cele asociate cu un program insatalat în memorie) atunci când afişează o listă cu fişiere în cadrul managerului de fişiere integrat. (Windows Explorer de exemplu).

Chiar dacă în acest fel extensia este protejată de o modificare accidentală, există cel puţin două aspecte negative ce derivă din această tehnică:

• Nu aveţi posibilitatea de a determina tipul fişierului prin simpla analiză extensiei. E drept că sistemul de operare are grijă să afişeze şi o descriere succintă a tipului fişierului, dar această descriere nu este prezentă decât dacă selectaţi un anumit mod de vizualizare a fişierelor. (mod pe care este posibil să nu-l agreaţi)

• Unii utilzatori pot fi păcăliţi prin simularea unei extensii false.

Dacă vă întrebaţi ce rău poate face o extensie simulată daţi mare atenţie secţiunii ce urmează.

Gradul de periculozitate a unui fişier

Datorită structurii interne unele fişiere nu pot conţine niciodată viruşi. Este cazul, în special, al fişierelor ce conţin informaţie audio-vizuală, text precum şi a majorităţii fişierelor stocate de un calculator. Per a contrario, unele fişiere pot fi purtătoare de viruşi. Este cazul fişierelor executabile dar şi altor tipuri de fişier.

Revenind la problema neafişării extensiei, prin disimularea extensiei adevărate unii utilizatori pot crede că un fişier face parte din prima categorie, cea a fişierelor absolut inofensive.
În imagina de mai puteţi observa cum un fişier cu o extensie poteţial periculoasă (.vbs) poate fi deghizat într-unul inofensiv ce aparent conţine o imagine in format .gif.

Acunderea extensiei adevărate şi alături de un nume cât mai incitant pentru fişierul în cauză este une din tehnicile obişnuite de răspândire a unor viruşi.
Pentru a şti întotdeauna ce extensie au fişierele cu care lucraţi, pentru a putea modifica extensia în folosul dumnevoastră, şi pentru a evita preluarea unor viruşi este recomandat să optaţi pentru afişarea extensiei. În cazul managerului de fişiere incorporat în sistemul de operare Windows trebuie să procedăm in următorul fel:

Deschidem My Computer (Computerul meu) si selectăm Folder Options (Optiuni foldere) din meniul Tools (Instrumente), iar in ectiunea View (Vizualizare) deselectăm optiunea: Hide extensios for known file types (Ascunde extensia pentu pentru tipurile de fisier cunoscute)