Semnificatia etichetelor video: CAM,TELESYNC(TS),SCREENER, DVDRip, WORKPRINT,DIVX,R5, LIMITED,INTERNAL etc.



CAM -
Este un rip filmat in sala de cinema cu o camera digitala. Un trepied este adesea folosit, dar de multe ori acest lucru nu este posibil, asadar imaginea este pe alocuri tremuranda. De asemenea, locatia nu este intotdeauna cea mai fericita, fiind uneori filmat dintr-o parte. Daca este taiat corespunzator, atunci este mai greu de detectat, dar se observa daca este text pe ecran, dar de multe ori aceste release-uri sunt lasate cu benzi negre la marginile ecranului. Sunetul este luat de la microfonul camerei video si, in special la comedii, se pot auzi rasetele audientei. Datorita acestor factori, imaginea si sunetul sunt slabe, dar uneri cinematograful este gol si se poate vedea si auzi decennt. Este recomandat sa descarcati intai sampleul, pentru a verifica calitatea.


TELESYNC (TS) -
Un telesync seamana cu un CAM cu exceptia ca foloseste o sursa audio externa (de obicei un jack audio din scaun pentru persoanele tari de urechi). O sursa audio directa nu asigura o buna calitate audio, deoarece poate interfera cu zgomote de fundal. Uneori un TS este filmat intr-un cinematograf gol sau din camera de proiectie cu o camera profesionala, asigurand o calitate mai bun a imaginii. Calitatea variaza drastic, verificati sample-ul inainte de a descarca un release. Multe TSuri sunt CAMuri etichetate gresit.

TELECINE (TC) -
Telecine este rezultatul copierii digitale a benzii de cinema. Sunetul si imaginea sunt foarte bune, iar in ultima vreme au devenit din ce in ce mai dese. A nu se confunda TC cu TimeCode, care are un cronometru vizibil pe ecran pe tot parcursul filmului. De asemenea, multi confunda TC cu DVDRip, datorita calitatii.


SCREENER (SCR sau VHS.SCR) -
Este o caseta VHS, trimisa inainte de lansare magazinelor de inchirieri sau altor locuri in scopuri promotionale. Un screener are de obicei un aspect 4:3 (full screen), desi screenere letterboxed au existat. Principala problema este un \"ticker\" (un mesaj care se plimba pe ecran cu copyright-ul si numarul de telefon anti-copiere). De asemenea, daca banda contine numere de inregistrarea sau alte semne dupa care se poate identifica provenienta, acestea trebuiesc si ele blocate, de obicei cu o banda neagra. Aceasta dureaza uneori cateva secunde, alteori tot filmul, si unele poti fi chiar mari. In functie de echipamentul folositi, calitatea screener-ului variaza de la excelenta, realizat de pe un MASTER, la foarte proasta, realizata pe un video-recorder obisnuit prin captura inferior calitativa. Cele mai multe screenere sunt transformate in VCD, dar au existat si cateva SVCD, unele chiar foarte bune.

DVD-SCREENER (DVDSCR) -
Aceleasi premise ca un screener, dar transferate pe DVD. De obcei letterbox, dar fara bonusurile pe care le va contine DVDul final. Mesajul este de obicei in afara benzilor negre si va deranja vizionarea. Daca ripper-ul stie ce face, un DVDscr ar trebui sa fie foarte bun. Se transfera de obicei in SVCD sau XviD.


DVDRip -
Copie de pe DVDul final (comercializat). Daca este posibil, acesta este lansat PRE, adica inaintea punerii lui in vanzare (eg. Star Wars EP2) si calitatea ar trebui sa fie excelenta. DVDripurile sunt lansate in SVCD si XviD.


VHSRip -
Transferat de pe o caseta VHS comerciala, de obicei casete cu skating/sport si release-uri XXX.

TVRip -
Episoade sau TV capturate in diverse formate.
HR HDTV sunt cele mai bune, sunet AC3, calitate video peste DVDRip.
Urmeaza HDTV (high definition tv), apoi DSR (digital satellite rip) si PDTV (pure digital).
Ripurile VCD/SVCD/DivX/XviD sunt acceptate de scena.


WORKPRINT (WP) -
Workprintul este o copie a unui film care nu a fost terminat. Poate avea scene lipsa si calitate variza de la excelent la foarte prost. Unele WP-uri difera de versiunea finala (in Men In Black lipseau extraterestrii, locul lor fiind luat de actori) iar altele contin scene in plus (Jay and Silent Bob). WPurile reprezinta un bonus de colectie, pe langa varianta finala.


DivX Re-Enc -
DivX re-enc este luat de pe sursa VCD si reencodat intr-un fisier avi. Abunda pe sistemele P2P, sunt adesea etichetate Film.Nume.Grup(1of2) etc. Grupuri cunoscute care fac asta sunt SMR si TND. Nu merita downloada-ate decat daca doriti o copie mai mica a unui film. De evitat.


Watermarks -
Multe filme provin de pe Asian Silvers/PDVD (vezi mai jos) si sunt etichetate de persoanele responsabile. De obicei cu o litera sau cu un mic logo, in unul din colturi. Cunoscute sunt insemnele \"Z\" \"A\" si \"Globe\".


Asian Silvers / PDVD -
Aceastea sunt filme lansate de piratii asiatici si sunt adesea cumparate de un grup si lansate ca fiind ale lor. Sunt foarte ieftine si disponibile in multe tari si este foarte usor sa lansezi un asemenea release, de aceea sunt foarte multe de acest tip acum, de obicei facute de grupuri mici care nu rezista mai mult de cateva release-uri. PDVDurile sunt acelasi lucru, dar lansate pe DVD. Au subtitrari detasabile si calitatea este mai buna decat a release-urilor Silver. Acestea sunt ripate ca un DVD normal, dar sunt lansate ca VCD.
R5 - denumirea aceasta provine de la zona de unde provine DVD-ul folosit la copiere. Regiunea 5 este formata din Europa de Est (cu accent pe Rusia), India, Africa, Coreea de Nord si Mongolia. Calitatea imaginii pentru aceasta varianta este foarte buna, fiind DVDRip , insa sonorul este problema. Pentru ca nu pot folosi sunetul de pe DVD (nu ar intelege mai nimeni rusa sau hindi) apeleaza la alte surse, cum ar fi Telecine sau Telesync.
Deci aceasta varianta este destul de buna mai ales daca exista si o subtitrare care sa compenseze momentele in care sonorul este de proasta calitate.


Etichetele Scenei...


PROPER -
Conform regulilor scenei, cine lanseaza primul un Telesync a castigat acea cursa (de exemplu). Dar daca calitatea release-ului este slaba si alt grup are un alt telesync (sau aceeasi sursa de calitate superioara) atunci este adaugata eticheta PROPER pentru a evita ca releaseul sa fie \"duped\". PROPER este cea mai subiectiva eticheta din scena si exista multe discutii daca PROPER-ului este mai bun calitativ decat releaseul original. Multe grupuri lanseaza PROPERuri doar din disperarea de a fi pierdut cursa. Motivul pentru PROPER trebuie inclus in NFO.


LIMITED -
Un film cu eticheta LIMITED este rulat in mai putin de 250 de cinematografe, de obicei filme mici (precum filmele de arta).

INTERNAL -
Un release internal este facut din mai multe motive. Grupurile DVD clasice realizeaza multe releaseuri INTERNAL, pentru a evita ca acestea sa fie \"duped\". De asemenea, releaseurile scazute calitativ sunt etichetate INTERNAL pentru a nu \"murdari\" reputatia grupului, sau pentru ca deja exista mai multe ripuri. Un release INTERNAL este disponibil pe site-urile afiliate grupului, dar nu pot fi transferate pe alte site-uri fara cererea administratorilor. Unele releaseuri INTERNAL sunt oprite la nivel de IRC/Newsgroups, depinzand de titlu si popularitate.


STV -
Straight To Video. Nu a fost rulat in cinematografe si de aceea unele site-uri nu le permit.


Etichetele ASPECT RATIO -
Acestea sunt *WS* for widescreen (letterbox) si *FS* pentru Fullscreen.


REPACK -
Daca un grup lanseaza un rip cu probleme (arhiva lipsa, sunet busit), vor lansa un Repack in care vor repara problemele.


NUKED -
Un film poate fi nuked pentru diferite motive. Site-urile individuale vor nuka pentru ca s-au incalcat regulile interne (de pilda \"fara Telesync-uri\" dar daca filmul are un defect grav (nu are sunet 20 de minute, CD2 este gresit etc) atunci se va petrece un nuke global, iar oamenii care il muta din site in site isi vor pierde creditele. Filmele nuked pot ajunge pe sistemele p2p, dar e o idee buna sa fie verificat motivul pentru care a fost nuked. Daca un grup a realizat ca este ceva in neregula cu un release, pot cere un nuke.


Motive pentru NUKE...

o lista cu motivele pentru care un film poate fi nuked (de obicei DVDRip)

BAD A/R = aspectul gresit, i.e. oamenii apar prea grasi/subtiri
BAD IVTC = inverse telecine gresit. procedeul de convertire a frameurilor a fost incorect.
INTERLACED = linii negre la derulare, deoarece ordinea campurilor a fost incorecta.

[Read More...]


Rata de transfer. Viteza de scriere. Cat face un X? Evolutie.



  Rata maximă de transfer a datelor se numără printre factorii cei mai importanţi care caracterizează performanţele unei unităţi optice. Rata de transfer maximă este măsurată în kilobaiţi (KB) sau megabaiţi (MB) pe secundă, dar este echivalată în „X”. „X-ul” este o unitate de măsură preferată kilobaiţilor sau megabaiţilor pe secundă din motive de marketing. Pentru mulţi utilizatori 52X sună mai interesant decât 7800 kilobaiţi pe secundă.
Un „X” are valori diferite, în funcţie de mediul de stocare la care care este avut în vedere:
Rata transfer CD vs DVD
  Bariere tehnnologice
  Rata de transfer a datelor este determinată într-o bună măsură de viteza de rotaţie a mediului de stocare. Acest fenomen de interdependenţă între rata de transfer şi viteza de rotaţie a dus la apariţia unei bariere tehnlogice cauzate de structura electronico-mecanică a unităţilor optice. Iată care ar fi principale fenomene secundare ce pot fi cauzate de creşterea numărul de rotaţii ale disc-ului :
• Vibraţii ale discului. Poziţionarea corectă a razei laser pe un disc ce vibrează este greu de realizat şi consumă timp.
• Încălzirea mediului de stocare. Fenomenele de frecare ce se produc la viteze mari de rotaţie duc la încălzirea considerabilă a discului. Câteva grade în plus pot duce la alterarea stratului de stocare fotosenzitiv şi implict la pierderea datelor stocate.
• Un număr de rotaţii prea mare poate duce şi la dezintegrarea discului în unitate. Acest eveniment are mari şanse de reuşită dacă discul este fisurat. Dacă aţi auzit de discuri care pur şi simplu au explodat în momentul în care erau citite nu trebuie să fiţi sceptic, unii utilizatori au parte şi de astfel de evenimente.
Dintr-un alt punct de vedere se poate susţine că stagnarea ratei de transfer este şi o chestiune ce ţine de menţinerea unui cost de fabricaţie scăzut. Tehnologia actuală permite fabricarea unor unităţi optice mai performante dar, acesta ar implica folosirea unor componente costisitoare ceea ce ar duce la un preţ final mult prea mare pentru buzunarul utilizatorul obişnuit. Având în vedere că segmentul cel mai dezoltat pe piaţa unităţilor optice este cel cuprins între 20$-50$ nu se anunţă prea curând vreo schimbare.
   Evolutie
  Primele unităţi CD-ROM erau cotate la o viteză de 1x (1988). Mai apoi, au apărut uniţăţile cu viteză dublă – 2x (1990), iar în anul 1994 cele cu viteză cvarduplă – 4x. Caracteristicile comune ale unităţilor CD-ROM primitive (1X-4x) erau:
- rata redusă de transfer a datelor (la o viteză de 2x durata de copiere a unui CD de 700 MB trece de 40 de minute)
- preţurile ridicate şi uneori exorbitante (primele unităţi 4X costau aproape 1000$ în momentul lansării)
- fiabilitate (pentru preţul plătit unităţile CD-ROM se comportau ca nişte echipamente de folosinţă îndelungată)
Unităţile 16X au apărut în anul 1997, iar anul următor pe piaţă se puteau găsi deja unităţi 32X. În anul 1999 unităţile cotate la valori peste 40x erau cu totul obişnuite. De atunci şi până în prezent, rata de transfer a datelor a stagnat în jurul valorii de 50x.
Unităţile DVD-ROM au cunosct o traiectorie asemănătoare în privinţa preţurilor şi a performanţelor.

Rata de citire/scriere CD


Rata de citire/scriere DVD
[Read More...]


 
Return to top of page Copyright © 2012 | i-Learn2 Theme Converted into Blogger Template by Dominiq