Invata cum poti afla exact ce temperatura are procesorul tau folosing Core Temp[via DTS]

CoreTemp este un mic utilitar (277KB) care citeste temperaratura la procesoarele de ultima generatie. Datele furnizate sunt de mare acuratete din moment ce acestea se bazeaza pe termometrul digital (DTS) integrat in fiecare core al procesorului si nu pe senzori externi cum ar fi cei de pe placa de baza.

Procesoare compatibile:

Core Temp stie sa monitorizeze temperatura la Intel “Core Duo”, “Core Solo” (Yonah), “Core 2 Duo”, “Core 2 Extreme”, “Core 2 Quad”, ” Pentium E2000″ series, “Celeron 400\500″ series (Allendale, Conroe, Merom, Kentsfield, Conroe-L), “Xeon 3000/3200/5100/5300″ series (Woodcrest, Clovertown) si toata seria AMD K8 (AMD64) si K10 (Phenom, Opteron).

Download Core Temp 0.99.3

Coretemp Version 0.99.3.0 (123 KiB, 1,072 hits)

Ce e aia Tj. Max 85°C?

Tj. este prescurtarea de ja T junction. (mai pe romaneste, o junctiune in forma de T)

In momentul in care procesorul atinge atinge temperatura maxima in punctul de jonctiune acesta se inchide pentru a preveni deteriorarea din cauza caldurii excesive. (da… putem sa zicem ca e dotat cu un instinct de conservare…)

Din fericire chiar si cu coolerul stock si cu ceva overclocking reusim sa stam, in general, undeva pe la 20 °C distanta de temperaturile maxime.

Daca doriti sa profundati…

Mai jos aveti gasiti un documentatie despre ceea ce inseamna termomentrul digital in procesoarele Intel de ultima generartie.

Temperature measurement in the Intel® CoreTM Duo.pdf (100.7 KiB, 431 hits)

[Read More...]

Invata cateva sfaturi care iti vor fi de ajutor atunci cand doresti sa achizitionezi/alegi o noua sursa pentru calculator

Sursa e una din componentele unui calculator care este în general pusă pe ultimul loc în lista de cumpărături, dar pentru stabilitatea sistemul importanţa ei este imediat sub placa de bază şi la egalitate cu calitatea memoriilor. În continuare am să mă refer la sursele ATX.
Ce face o sursă ATX? Livrează curent continuu (DC) tuturor componentelor din calculator. Sarcină simplă dar care se complică odată cu cerinţa de a urma standardul care o defineşte. În zilele noastre e vorba de standardul ATX12V v2.x.
Un rezumat scurt al documentului de mai sus:
- s-a mărit ieşirea +12V DC
- s-a introdus obligativitatea a 2 linii de 12V pentru sursele care depăşesc 20A pe linia de 12V
- conector ATX de 24 pini pentru cei 75W adiţionali ceruţi de PCI-Express
- definirea mai clară a eficienţei minime şi maxime în light load şi typical load.

Ce căutăm la o sursă de calitate?
În primul rând variaţia tensiunilor principale (+12V, +5V, +3.3V) să fie conformă cu standardul, adică +-5%, cu un maxim de +-10% pe linia de +12V în peak load. Dacă se poate ca variaţia să fie şi mai mică cu atât mai bine.
Apoi să aibă o eficienţă cât mai mare. Eficienţa sursei este procentul puterii pierdute în conversia din AC în DC. O eficienţă cât mai mare are două efecte benefice: unul fiind o factură mai mică plătită furnizorului de energie electrică iar cealaltă fiind o sursă potenţial mai silent (eficienţă mare, mai puţină căldură de disipat, un ventilator cu turaţii mai mici, linişte mai multă). Dacă vreţi să aflaţi dacă sursa este certificată 80Plus vizitaţi acest link. Ce înseamnă o certificare 80Plus? Sursa este capabilă de eficienţă de minim 80% la un load de 20%, 50% şi 100% cu un PFC mai mare de 0.9.
Şi nu în ultimul rând silenţiozitatea, sursa fiind unul din principalele componente generatoare de zgomot. Silenţiozitatea se obţine printr-o combinaţie de ventilator silent, controller inteligent al ventilatorului şi nu în ultimul rând printr-o eficienţă cât mai mare a sursei.
A, şi bineînţeles să coste cât mai puţin şi să ţină cât mai mult.

Câţi Watti îmi trebuie pentru calculatorul meu?
În general mult mai puţini decât vă imaginaţi. Grosso modo o sursă brand de 300-330W face faţă unui sistem single procesor (chiar core 2 duo sau X2)/single video card la frecvenţe stock.
Sunt destule calculatoare on-line pentru dimensionarea sursei, dar rezultatul final este departe de consumul real. Unul versatil şi ţinut la zi îl găsiţi aici, dar eu aş prefera unul de genul ăsta care din păcate nu mai este actualizat de multişor. Merită încercat şi acest calculator care pare fi foarte aproape de realitate.
În principiu pentru un calculator normal la frecvenţe stock undeva pe la 170W - maxim 200W furnizaţi de sursă sunt suficienţi.
Pentru o combinaţie letală gen Intel Prescott cu ATI X1900XTX mai puteţi adăuga liniştiţi încă 100W şi încă sunteţi în zona unei surse de 300-330W.
Lucrurile se schimbă când intră în ecuaţie şi overclock-ul, dar dacă e făcut în limita decenţei o sursă de 400-430W este arhisuficientă şi în acest caz.
Tot ce contează în zilele noastre sunt A furnizaţi de linia de 12V.
Ca un ghid general de calcul al consumului la frecvenţe stock puteţi considera cam aşa:

MB+MEM: 35W
HDD 7200 RPM: 7W în idle, 11W în seek
DVD-RW: 15-20W la scriere
CPU: click aici, căutaţi TDP-ul, luaţi în seamă şi o eficienţă de ~80% a etajului Vcore pentru un calcul mai exact.
GPU: pentru plăcile video contemporane click aici. Dacă placa dvs. nu e acolo, mai căutaţi prin secţiunea Video că sigur o găsiţi într-un articol mai vechi sau mai nou.
Adunaţi toate valorile şi nu uitaţi că rezultatul este în full-load la toate componentele simultan, lucru care este imposibil în viaţa de zi cu zi.
Pentru cei care mai sunt în dubiu referitor la necesarul de watti le recomand călduros thread-ul How much will a 300w power supply run? şi poate se vor linişti.

Brand vs. No-name.
Una din greşelile frecvente e ideea că la ce-mi trebuie sursă de calitate când un vaporware merge la fel de bine. Aparent aşa este, dar aveţi în vedere următoarele la un no-name:
- însumaţi toţi W pe linii. S-ar putea să aveţi surpriza să iasă mai puţini decât ce-i scris pe etichetă.
- limitarea alimentării AC în zone foarte mici. La 220V AC o sursă no-name poate avea un interval de 215-225V, iar dacă AC-ul variază în afara acestor limite sursa nu mai furnizează cât ar trebui sau mai rău nu mai furnizează nimic. Costă mai mult să produci o sursă care e în stare să furnizeze ce scrie pe ea şi la 200V sau 240V AC.
- specificarea unei temperaturi mici la care sursa livrează corect W la ieşire. De exemplu acum o sursă brand este în stare să furnizeze ce scrie pe ea până la o temperatură internă de 50°C, pe când un no-name e posibil ca de la 25°C temperatură internă să înceapă să scadă din W furnizaţi. Gândiţi-vă că temperatura tipică din interiorul unei surse este de 35-40°C aşa că nu este de neglijat nici acest aspect.
- ripple. Sunt acele mici "valuri" observate pe un osciloscop când măsori o tensiune. În standard e specificată o toleranţă de 120mV pe +12V şi de 50mV pe +5V şi +3.3V. Bineînţeles cu cât mai mic cu atât mai bine, mai ales pentru sisteme overclockate. Nu prea vreau să mă gândesc cum arată la o sursă de 50 lei.
- şi nu în ultimul rând lipsa protecţiilor de orice fel. Scenariul de coşmar e că atunci când se arde sursa ia cu ea şi alte componente, pe când o sursă care se respectă se arde ea dar lasă în pace componentele.

O sursă de 700W consumă mai mult decât una de 300W.
Parţial fals. O sursă furnizează exact cât are nevoie calculatorul, aşa că nu este nicio diferenţă între 150W furnizaţi de o sursă de 700W şi 150W furnizaţi de una de 300W.
În schimb intră în calcul eficienţa. E foarte posibil ca sursa de 700W să aibă o eficienţă scăzută la un consum de 150W pe când sursa de 300W intră în plaja în care funcţionează la eficienţă maximă. Deci într-adevăr e posibil ca sursa de putere mare să consume mai mult din reţeaua AC, dar pentru că a fost gândită să ofere eficienţă maximă la load-uri mari. Cealaltă faţă a monedei este că o sursă de 700W poate fi mai silent decât una de 300W la un load de 150W din cauză că ventilatorul ei este gândit să se ambaleze la load-uri mai mari.
Mai jos aveti un tabel comparativ ca să vă daţi seama că de la un anumit consum al calculatorului este o diferenţă notabilă între consumul de curent al unei surse cu eficienţă de 80% şi una de 65%.

[attach]63[/attach]

PFC. Îmi scade factura la curent şi-mi îmbunătăţeste eficienţa?
Fals. Pentru cei în temă aici pot citi şi viziona grafice şi ecuaţii despre PFC, dar pe scurt PFC (activ sau pasiv) nu are nici un beneficiu pentru un home user din .ro care plăteşte curentul în kWh nu kVARh.
Singurul beneficiu este în cazul în care are un UPS pentru că-l poate dimensiona mai bine. Exemplu un UPS de 500VA are un output de 300W (de obicei) pentru că e calculat astfel: 500VA x 0.6 (factorul de putere în lipsa PFC activ) = 300W, dar dacă avem o sursă cu PFC activ factorul de putere tinde la 1 şi atunci UPS-ul poate ţine ~500W în loc de 300W.
Iar despre eficienţă nu numai că nu o îmbunătăţeşte, ba chiar o scade cu ~2-4% din cauza circuitelor suplimentare.

Erata In urma unei discutii inceputa aici si completata de raspunsul unui reprezentant APC la intrebarea mea despre UPS-ul meu:
paragraful marcat cu orange devine caduc. Din punctul meu de vedere APFC este complet inutil pentru un home user.

Dual 12V rails. Cine are nevoie de ele?
Intel a stabilit că ar fi mai sigur să se limiteze la 20A curentul care trece prin fire, dar atât 12V1 cât şi 12V2 vin din aceeaşi linie de 12V în principal din cauza costurilor care ar fi implicat construirea a două circuite separate de 12V, fiecare cu protecţia lui, etc.
Până la urmă, deşi nu oficial, Intel a lăsat deoparte specificaţiile cu dual rails 12V şi a revenit la o singura linie de 12V lucru care nu poate decât să bucure un overclocker serios.
O explicatie la vesnica intrebare daca single rail e mai bine decit multiple rails o gasiti aici.

Surse modulare. Voltaje instabile?
Un mit disecat cu grijă aici. Concluzia finală: myth busted.

Am o sursă, dar nu ştiu cine e producătorul.
În general un brand care se respectă pune UL number al furnizorului sursei sub sigla unei certificări de pe etichetă. Trebuie să fie ceva de genul Exxxxxx.



Căutaţi acel număr aici et voilà!
Aici găsiţi o listă cu principalii producători şi clienţii lor.

Vorba lungă sărăcia omului, da? eu ce aleg pentru calculatorul meu?
Mai jos este o listă orientativă (nu-mi aparţine) cu ce surse puteţi alege fără a da greş. Lista este orientativă pentru că anumite modele de la un producător pot trece în categoria inferioară sau superioară.

Grad zero. Clasă industrială:
Zippy/Emacs
Etasis (modelele Silverstone Zeus sau cele fanless)
Win-Tact (PC P&C Turbo Cool)
Tot aici pot intra linistite Antec Signature, Seasonic M12D/S12D/X series sau Enermax Revolution85+/Galaxy Evo.

Excelente:
Seasonic (Antec Neo HE, NeoPower/TP Trio/EarthWatts/TP New, PC P&C Silencers, Corsair VX450, HX450/520/620/650, TX650, SilverPower SS400/500/650, XFX Black Edition)
Enermax (Galaxy, Infiniti, Pro/Modu82+, Eco 80+)
Channel Well Tech PUC (TT Toughpower alea mari, Corsair HX1000, Gigabyte Odin Pro 1200)/DSG (Corsair HX750/850, GlacialPower AX950)
Impervio (Tagan PipeRock II, Silverstone Olympia/Decathlon, OCZ EliteXstream 1000/Fatal1ty 700W, Xclio Diamond)
Intra aici linistite si sursele Nexus cu OEM ATNG

Peste medie:
Enhance (majoritatea surselor Silverstone şi Akasa, unele ASUS, Antec Quattro, Scythe ChouRiki, Coolermaster Silent Pro/RealPower Pro, BFG LS/MX, Zalman >850, Nesteq ECS, Tagan SuperRock)
Lite-On (Supermicro/Ablecom)
Delta (unele Chieftec, Antec Signature/EarthWatts D/CP-850/1000, unele Asus)
Enermax
SevenTeam (Sytrin, MGE, XG, unele CoolerMaster, unele Thermaltake, Masscool, unele Spire, Nesteq ASM, unele modele Silverstone)
Channel Well (unele Thermaltake-TR2 si Toughpower, Gigabyte Odin, Corsair VX550/TX750/950, Chieftec Turbo series, Xigmatek, unele Hiper)
Fortron-Source (Sparkle/SPI, Powertech, BFG, unele modele PC P&C, Aopen, OCZ GameXstream, Antec Basiq, Zalman, Nexus, Sharkoon, SilenX, Tacens Supero, unele modele Silverstone)
Topower (OCZ, Globalwin, Be Quiet!, Athena Power, A+GBP, Tagan, unele Vantec, Spire/Speeze, Mushkin, BFG, Scythe Kamakiri)
AcBel Polytech (Coolermaster, unele ASUS)
Andyson Electronics (unele modele Hiper, AC Ryan, Aerocool Zero-dBa, Sunbeam NUUO, BFG ES-800/EX-1000/1200, Vantec Ion2+, Ultra X3/X4)


Medii:
Superflower/TTGI/Fore Point/Fortrex
Wintech (Sintek, Ultras care nu-s prima generaţie X-Connect)
Sirtec (majoritatea Thermaltake, ceva Chieftec, Yesico, Lian Li, Tuniq Ensemble)
Heroichi (HEC/Compucase, câteva Thermaltake)

Cu precizarea că unele din sursele Thermaltake făcute de CWT pot trece în categoria superioară, la fel cum şi unele surse produse de Topower pot trece în categoria inferioară.
De altfel şi noile Enhance (Akasa 80+ sau Silverstone Element) certificate 80Plus pot trece în categoria superioară mai ales prin prisma raportului calitate/preţ/eficienţă/W.
O lista cu producatorii OEM o gasiti aici.
De asemeni si un Power Supply FAQ mult mai tehnic il gasiti aici sau mai pe scurt aici.


La fel o listă cu sursele pe care ar fi bine să evitaţi pe cât posibil:

Achieve
Allied
ANS
Apex
Arrow
Aspire
Austin
Codegen
Coolmax
Demon
Deer
Delux
Duro
Dynapower
Eagle
EagleTech
Foxlink
Hercules
InWin (cu excepţia modelelor FSP)
JNC
JustPC
Key Mouse
Kingwin
L&C
Logic
Linkworld
Macron Power
Maxpower
MGE
Mustang
Okia
Power-Man (cu exceptia modelelor FSP)
Powmax
Powerlink
Power-Up
Powerstar
QMax
Qtec
q-tec
Raidmax (cu excepţia modelelor Topower/Tagan care nu-s vândute cu carcasele)
Real PC Power
Rexpower
Rhycon
Robanton
Rosewill
Skyhawk
Thermaltake (cu excepţia Thermaltake W0057 PurePower 500W şi ToughPower făcute de CWT)
TMP-ANS
Tsunami
Turbo
Turbolink
Ultra (cu excepţia X2 & X-Finity)
US-Can
Viomax

Deşi este plin Internetul de review-uri la surse aş vrea să recomand doar citeva site-uri pe care vă puteţi baza când căutaţi un review de calitate.
- JonnyGURU - review-uri axate pe performanţele sursei. În plus are o metodologie interesantă de testare.
- Hardware Secrets. Singurul site care testeaza sursele si peste specificatii.
- [H]OCP. Metodologie riguroasa si primii care au introdus si transient testing.
- PCPer. Site OK.
- Hardware Canucks. Spre deosebire de celelalte site-uri care incarca sursa pe un ATE aici sursa e testata in real life pe un sistem high tech.
- OC3D. Metodologie identica cu jonnyguru.
- X-bit labs - tot axate pe performanţe
- SPCR - review-uri axate în principal pe partea silent a surselor.

DISCLAIMER: Nu sunt inginer electronist/electrotehnist, tot ce am scris mai sus e o compilaţie din câţiva ani de studiat subiectul PSU, aşa că dacă s-a strecurat vreo eroare la care un profesionist se tăvăleşte pe jos de râs, vă rog ca atunci când vă opriţi din râs să mă faceţi atent şi greşeala se va repara. De asemeni dacă am omis ceva atrageţi-mi atenţia şi se va completa.[/QUOTE]

[Read More...]

Invata cativa pasi pentru o mai buna functionare a sistemului din punct de vedere al componentelor/compatibilitatii

Sunteti sigur ca placa de baza, Bios-ul si procesorul dumneavoastra
sunt configurate optim? Daca nu, va punem la dispozitie solutii inedite.
Urmeaza sa cititi cum sa rafinati functionarea componentelor.


1. Placa de baza

"Conflictul dintre placa de baza Asus K7V si placa de sunet PCI"

Desi aveti instalata o placa de sunet PCI in placa de baza Asus K7V, Windows-ul o va ignora totusi. La pornirea sistemului, nu veti fi anuntat de descoperirea noilor componente. Motivul: driverul placii de sunet integrate nu accepta o placa de sunet aditionala. Va trebui sa renuntati, deci, la placa de sunet integrata in Bios. Imediat dupa pornirea sistemului apasati . Setati "Integrated Peripherals, Onboard AC97 Controller" ca "Disabled".
De abia acum puteti incerca sa reinstalati placa de sunet. Daca nici de data aceasta placa nu functioneaza, incercati un alt slot. Ar fi de preferat ca slotul sa imparta o intrerupere cu altul. Ultima carte pe care o puteti juca: folositi sfatul al patrulea de pe aceasta pagina continand un update despre un Bios curat menit sa va inlature problemele de compatibilitate.
In rest, in cazul in care doriti sa instalati o placa de sunet compatibila, apelati sub Windows "Sound Blaster Emulation, Advanced PCI Configuration, PCI/PNP IRQ Resource Exclusion" cu "IRQ 5 Reserved for Legacy Device", Yes. Pentru ca Bios-ul sa decida intreruperile si nu Windows-ul, dezactivati "Plug&Play OS".

2. Placa de baza

"Driverul procesorului VIA inlatura problemele de compatibilitate"

Daca doriti sa instalati o placa de baza cu chipset VIA, trebuie sa instalati driverul oferit de producator. In caz contrar, functionarea PC-ului nu va fi stabila (Windows nu recunoaste automat chipset-ul VIA si nici nu dispune de un driver). Windows pune la dispozitie un driver standard care nu este compatibil 100% cu acest chipset. Versiunea actuala VIA 4-in-1 este valabila pentru toate chipset-urile VIA (http://www.via.com.tw, 800 KB). Secventa instalarii se face pe patru componente: driverul de busmaster pentru functionarea sub modulul DMA, driverul placii video AGP, driverul pentru impartirea corecta a intreruperilor sub Windows si ultimul fisier INF (VIA il numeste driver INF) care face legatura dintre Windows si chipset.

3. Placa de baza

"Perifericele USB necesita un driver suplimentar"

In cazul in care perifericul USB nu functioneaza verificati daca placa de baza are un chipset VIA. Spre deosebire de alte modele de chipset-uri, la aceasta placa driverul USB Filter Driver (www.via.com.tw, 550 KB) trebuie sa activeze interfata USB. In caz contrar, nu va functiona nici un periferic USB. Driverul se va instala automat cu un dublu clic pe arhiva cu extragere proprie USBF108.EXE.

4. Placa de baza

"Cum puteti reconcilia chipset-ul VIA cu placa video"

In cazul in care la placa de baza de tip Asus K7V cu chipset VIA cu placa video AGP on-board doriti sa atasati o alta placa video AGP, Windows nu va mai porni si o eroare va fi semnalata. Cauzele variaza de la o problema de partajare a intreruperilor pana la cea de simpla incompatibilitate a placii video cu placa de baza.
S-ar putea ca driverul VIA 4-in-1 versiunea 4.24 (vezi tipul 2) sa va rezolve problema. In caz contrar, Asus K7V are nevoie de un upgrade al Bios-ului direct de la producatorul placii de baza (versiunea 1005 sau chiar mai recenta ce poate fi obtinuta la www.asuscom.com). Noul Bios ar trebui sa recunoasca si sa configureze corect toate procesoarele si placile video noi. Dupa ce ati ales "Load Setup Defaults" in meniul principal din Bios, va recomandam in continuare sa instalati cele mai recente versiuni ale driverului placii de video.

5. Placa de baza

"Dispozitivul de racire pentru microprocesor"

Daca folositi FSB-ul (Front Side Bus) pentru accelerarea placii de baza, PC-ul dumneavoastra ar putea, din cauza caldurii acumulate, sa inceteze sa functioneze. Doar in cazul in care dispuneti de un procesor Intel, multiplicatorul stabil nu va permite ca frecventa microprocesorul sa fie marita.
Daca nu: echipati microprocesorul cu un dispozitiv de racire propriu, ca de exemplu Global Win FA420.
In cazul chipset-urilor ALI, SIS si VIA, precum si Intel 440BX, dispozitivul de racire se ataseaza pe northbridge. In cazul chipset-urilor Intel 810,815,820 si 840, acesta se ataseaza pe Graphic Memory Controller Hub. Modulele mari le veti gasi in apropierea procesorului.

6. Placa de baza

"O frecventa mai mare sau RAM mai mult? 133 MHz costa !"

Daca aveti un Pentium II/III sau un Celeron si doriti un upgrade pentru un procesor ce lucreaza cu o frecventa de 133 MHz, trebuie sa luati in considerare si celelalte componente din sistem.
Cauza: exista trei placi de baza care acceseaza mai putina memorie la 133 MHz decat la 100 MHz. La 100 MHz, Intel 815 si 815 E acceseaza sase bancuri de memorie, iar la 133 MHz numai patru. La 100 MHz, VIA Apollo Pro 133A acceseaza opt bancuri de memorie, iar la 133 MHz doar patru. Punctul culminant: exista DIMM-uri duble (double-sided dims) cu doua bancuri de memorie echipate pe fiecare parte cu 16 respectiv 18 cipuri in corectorul de erori integrat. DIMM-urile simple (singlesided dims) au pana la opt, noua cipuri si ocupa doar un singur banc de memorie.
Urmarea? Aceasta se repercuteaza asupra RAM-ului. Echipati o placa 815E cu trei RAM-uri duble, ocupand sase bancuri de memorie. Aceasta va functiona bine la 100 MHz, in timp ce la 133 MHz chipsetului ii corespund patru bancuri de memorie. De aceea va sfatuim sa renuntati la un DIMM.


7. Placa de baza

"Confortabil - opriti calculatorul doar de la tastatura"

De ce sa va aplecati de fiecare data dupa butonul de oprire a sistemului? O placa de baza ATX va va rezolva problema. Aveti posibilitatea sa definiti in Bios tasta cu care veti porni sau opri sistemul. Setarile de meniu corespunzatoare sunt:

AMI: "Advanced Chipset Setup, Keyboard Power On, Enable";
Award: "Integrated Peripherals, Power On Function, Hotkey";
Phoenix: "Advanced, Power On/Off, Power on Source: Keyboard, Enabled";
Tip: sub Bios-ul Award puteti impiedica pornirea/oprirea sistemului printr-o parola. Prin aceasta functie se va renunta la butonul de pornire de pe carcasa. Setarea se face la "Advanced Chipset Setup, KBm Power ON Password".


8. Placa de baza

"Pentru oprire dupa caderea sistemului, apasati patru secunde"

A cazut sistemul si se pare ca nici oprirea/pornirea sistemului nu functioneaza? Nu incercati sa decuplati calculatorul de la sursa de curent. In cazul PC-urilor cu ATX trebuie sa apasati putin mai mult de patru secunde pentru a opri sistemul. Motivul: oprirea sistemului printr-o singura apasare de tasta nu este atat de eficace, iar datele importante ar putea fi sterse din cache.
In rest, PC-urile cu placa de baza (Advanced Configuration and Power Interface) precum K7T Pro de la MSI comuta, printr-o atingere usoara, oprirea/pornirea sistemului la suspend-to-RAM. Daca sistemul cade, trebuie sa apelati la varianta decuplarii sursei de curent.

9. Bios-ul

"Cum va puteti lamuri asupra unui Bios inainte de instalare"

Inainte de instalarea unei noi versiuni Bios, expertii mai isteti in PC-uri pot verifica daca upgrade-ul chiar merita. Acesta se poate aplica doar in cazul Bios-ului Award. Veti avea nevoie de utilitarul DOS in limba engleza Modbin (60 KB). Utilitarul nu se distribuie liber, intrucat Award il pune exclusiv la dispozitia producatorilor de placi de baza. Utilitarul serveste la potrivirea Bios-ului cu placa si microprocesorul. Totusi, prin motoare de cautare pe Internet, veti putea gasi utilitarul. Cand am scris acest articol, MODBIN.ZIP putea fi descarcat de la http://Bioslogy.norod.ru/files.
Utilitarul va crea un index al fisierelor Bios pe care le va apela intr-un meniu. Fisierele dorite pot fi selectate cu ajutorul tastelor de cursor. Dupa un si , Modbin va incepe sa simuleze efectele Bios-ului configurat.

10. Bios-ul

"Cum puteti restabili imediat setarile precedente din Bios"

Utilitarul Modbin poate chiar mai mult decat sa testeze Bios-ul Award. Utilitarul poate efectua setari ingenioase, cum ar fi reconfigurarea mesajului de pornire a Bios-ului sau potrivirea Bios-ului cu acea setare optima rezultata din teste. In cazul in care o setare ulterioara va impiedica sistemul sa fie stabil, puteti oricand sa apelati optiunea "Load Setup Default".
Atentie: setarile gresite cu Modbin pot fi permanente, ceea ce va afecta functionarea sistemului in viitor.

11. Bios-ul

"Creati propriul vostru logo si verificati daca functioneaza"

Bios-ul Award in versiunea 4.5x, 4.6x si 6.0 va indica la fiecare bootare in coltul drept superior fie logo-ul, mereu acelasi, EPA (Environmental Protection Agency), fie emblema producatorului. Va puteti personaliza PC-ul prin adoptarea unui logo propriu. Exista totusi o limitare. Imaginea logo-ului are cel mult 136 x 126 pixeli, deci o rezolutie slaba. Paleta de culori este de asemenea limitata.
Pentru aceasta aveti nevoie de utilitarul DOS Cbrom (35 KB) de la Award. Cbrom nu se distribuie liber, dar il puteti gasi totusi printr-un motor de cautare ca www.hotbot.com. Instalarea este rapida. Arhiva CBROM.ZIP trebuie decomprimata intr-un director cum ar fi "c:\Cbrom", unde veti gasi configuratia Bios-ului curent si utilitarul Flash corespunzator de pe site-ul producatorului placii de baza. Fisierul de Bios nou obtinut poate fi probat din promptul DOS prin:

cbrom bios.bin /d

Cbrom va afisa informatii asupra fisierului Bios. Daca apare "EPA pattern", este timpul sa schimbati logo-ul.

12. Bios-ul

"Solutii creative pentru logo-ul propriu"

Cine vrea sa creeze un logo pentru Bios are nevoie de un utilitar de grafica si de cateva idei. Ganditi-va mai intai daca un logo de marimea a 136 x 126 pixeli in alb-negru ar fi cel mai potrivit. Daca da, salvati imaginea sub un format BMP necomprimat dupa care convertiti-o in formatul EPA. Aceasta se poate realiza cu shareware-ul Bmptoepa ce ruleaza in mediul Windows 95/98/ME (www.flazh.de, 2 MB). EPA nu reprezinta numai Environmental Protection Agency. El este si un format grafic. Cu "BMP Laden" utilitarul Bmptoepa citeste logo-ul, cu "BMPtoEPA" converteste fisierul, iar cu "EPA sichern" se salveaza rezultatul. Atentie! Varianta neinregistrata include in imagine si mentiunea "unlicensed". Prin versiunea inregistrata Bmptoepa puteti echipa logo-ul cu 16 culori.
Puteti downloada logo-uri gata facute de pe Internet la http://www.juggernaut.de/seiten/pcfun/Bios/epadownload.htm.
Cititi in continuare cum sa integrati logo-ul in Bios.


13. Bios-ul

"Cum va puteti atasa logo-ul de Bios"

Fie ca aveti un logo propriu, fie unul luat de pe Internet, salvati rezultatul in directorul Cbrom ca LOGO.EPA. Intr-o fereastra DOS sub Windows sau chiar in promptul DOS, logo-ul va fi integrat prin urmatoarele randuri:

cbrom bios.bin /epa
logo.epa

BIOS.BIN reprezinta fisierul BIOS in care va fi inserat logo-ul. Noul Bios va fi, in final, salvat in memoria flash a placii de baza cu ajutorul utilitarului Flash. Asadar, la fiecare bootare apare noul logo.

14. Bios-ul

"Echilibrarea interfetei AGP"

Teoretic, interfata AGP este mai rapida decat RAM-ul; rata posibila de transfer in conditiile in care nu exista intreruperi este de la 264 MB/s in 1x-Mode pana la 1 GB/s in 4x-Mode.
In practica, insa, informatiile sunt transferate de la si catre placa video in secvente scurte de date. Din motive de securitate, producatorul a prevazut ca dupa fiecare transfer sa existe o pauza ce dureaza doua cicluri. Prin optiunile prevazute in Bios-ul Award puteti scurta perioada de asteptare la un singur ciclu.
Award: "Chipset Features Setup, AGP Master WS Read si AGP Master 1 WS Write", ambele setate la "Enabled".
AMI si Phoenix: aici lipsesc optiunile corespunzatoare.

15. Bios-ul

"Sursa de curent atat cat este necesar si o placa Geforce stabila"
In cazul in care dispuneti de o placa de baza cu chipset VIA, KT133, KX133, Appollo Pro 133(A) sau Pro 266, placa video Geforce poate fi instabila (in pofida celor 300 wati). Daca, insa, dispuneti de un Bios Award, rezolvati problema prin optiunea de meniu "AGP Driving Control" prin care introduceti cerintele corespunzatoare privitoare la curent. Introduceti valoarea optima in hexazecimal. In cazul placii video, aceasta variaza intre 99 si E6 (de la 6 pana la 9 A). Aflati valoarea optima pentru placa video direct de la producator.
Pentru o placa Geforce 256, producatorul Epox recomanda valoarea A8 (6,56 A), iar pentru placa Geforce 2 GTS recomanda valoarea "BA" (7,27 A). Tyan nu face deosebire in functie de tipul placii, ci dupa versiunea Bios-ului. Unui Bios instalat inainte de 15.02.2000, Tyan recomanda valoarea "DC" (8,59 A), in cazul versiunilor mai tinere, "CC" (7,97 A). Asus propune "B9" (7,23 A) pentru placa video AGP V6600.
Award: "Advanced Chipset Features, AGP Driving Control, Manual, AGP Driving Value, Y" unde "Y" reprezinta o variabila.
AMI si Phoenix: aici lipsesc optiunile corespunzatoare.

16. Bios-ul

"Desi greu de controlat, CMOS poate fi totusi sters"
Dispuneti de o placa ATX si doriti sa stergeti setarile actuale din Bios revenind la setarile standard. Motive posibile: PC-ul nu mai functioneaza din cauza unei configurari deficitare a Bios-ului, in consecinta, nu stiti exact ce s-a modificat; alta situatie, ati actualizat Bios-ul si trebuie sa stergeti manual continutul modulului CMOS deoarece acesta ar putea contine setarile individuale ale vechiului Bios.
Daca la pornirea sistemului constatati ca CMOS n-a fost sters (desi ati comutat placa de baza la jumperul "Clear CMOS"), aceasta se explica prin faptul ca sistemul n-a fost decuplat complet de la sursa in momentul respectiv. Repetati operatia asteptand totusi cateva minute dupa decuplare.

17. Procesorul

"Marirea frecventei: hardware-ului ii cresc aripi datorita softului"

Daca dispuneti de un PC care nu poate fi setat nici prin Bios, nici prin jumper, incercati atunci freeware-ul in limba engleza Softfsb sub Win 95/98/ME pentru reglarea microprocesorului (www.h-oda.de si www.geocities.com/ABITKA7, 346 KB). Intrucat actuala versiune 1.7 are deja un an, Softfsb nu suporta cateva placi de baza noi. Optiunea "Target Clock Generator" ce actioneaza asupra cipului PLL (Phase Locked Loop, adica modulul ce genereaza ritmul procesorului) nu functioneaza la placile amintite.
Remediu: gasiti plug-in-urile PLL pentru Softfsb 1.7 pe website-ul producatorului H-Oda, la link-ul "Download". Astfel am reusit sa gasim plug-in-ul W211x pentru un PC cu procesor de 500 MHz cu cipul PLL W211x, sistem ce a fost vandut la inceputul anului 2000. Totusi plug-in-ul pentru PC-ul din noiembrie 2000 cu cipul PLL ICS 9248-98 nu exista inca.
Softfsb este suportat fara exceptie si de PC-urile din 1999 cu cipul PLL W48S111-140. Orientati-va, deci, dupa tipul cipului PLL pentru a putea gasi plug-in-ul potrivit PC-ului dumneavoastra. Daca manualul produsului nu va indica nimic, opriti sistemul si cautati pe placa, modulul cu inscriptia "ICS" sau "W". Cipul ar trebui sa se afle in apropierea unui cuart de culoarea argintie cu inscriptia 14, (unde XXX este o variabila).

18. Procesorul

"Softul adecvat mares- te frecventa placilor recente"

Daca doriti sa mariti frecventa placii de baza prin Softfsb 1.7, luati plug-in-ul necesar de pe website-ul http://www.h-oda.com. Va prezentam exemplul pentru cipul PLL W211x ce se gaseste la o parte din PC-urile cu procesoare de 500 MHz, pus in vanzare la inceputul anului 2000. O data gasit plug-in-ul corespunzator, procedati astfel:
Y salvati plug-in-ul intr-un director in care ati instalat Softfsb 1.7;
Y lansati programul si selectati noul plug-in, sub "Target Clock Generator", adica, "Crpress W211x";
Y faceti un clic apoi pe butonul "Get FSB". Veti fi anuntat cu mesajul "FSB Unknown". Cand, insa, impingeti intensitatea spre dreapta, creste viteza sistemului;
Y Confirmati frecventa cu "Set FSB". Configurati procesorul, in tehnica pasilor marunti, si verificati apoi la maximum sistemul. Daca se dovedeste a fi instabil, faceti un pas inapoi.


19. Procesorul

"Mariti frecventa procesorului"

Daca ati marit frecventa procesorului prin "Target Clock Generator" si acesta pare a fi stabil, ar trebui sa reluati setarea sistemului, practic, la fiecare pornire. Pentru a evita setarea repetata, vom adopta una permanenta. Pentru aceasta introduceti in "Target Mainboard", PC-ul sau marca placii dumneavoastra. Selectati "Get FSB, TaskTray" si "Autostart-Parameter". Marcati optiunea "Enable Setting" si "Enable TaskTray". Utilitarul Softfsb va mari frecventa imediat dupa confirmare.
Introduceti utilitarul in grupul Autostart din Windows pentru incarcarea la fiecare pornire a utilitarului Softfsb. Faceti clic in Windows Explorer pe "Windows, Start Menu, Programs, Autostart" si integrati SOFTFSB.EXE prin optiunea "File, New, Shortcut" in directorul Autostart.
Ce aveti de facut in cazul in care calculatorul dumneavoastra lipseste de pe lista "Target Mainboard"? Sa renuntati acum la Autostart? Nu, desigur. Numiti atunci singuri calculatorul sau placa. Faceti clic pe "File, Create, M/B Menu" si introduceti la "M/B Menu String" tipul PC-ului dumneavoastra. Selectati sub "PLL IC (Clock Generator)", modulul PLL potrivit. Confirmati apoi, cu "Add" si "OK". Dupa pornire puteti selecta noua optiune.

[Read More...]

Invata cativa pasi simpli care iti vor fi de folos in montarea/dezasamblarea unui PC

Un PC are urmatoarele componente:

- Procesor
- Placa de baza
- Memorii
- Placa video
- Hard disk
- Carcasa
- Sursa
- Monitorul.



Etapa 1 --- Pregatirea carcasei

Scoateti carcasa din cutie si inlaturati suruburile, manualul de utilizare , cablurile si accesoriile(daca exista). Verificati daca tablita din spatele carcasei se potriveste cu mufele placii de baza. Daca nu, veti gasi una in cutia placii de baza si va trebui sa o inlocuiti.

Etapa 2 --- Montarea procesorului

Procesorul se monteaza inainte de introducerea placii de baza in carcasa. Exista un singur sens in care se introduce procesorul in socket. Veti gasi un semn inscriptionat pe marginile sale.
Dupa montarea acestuia, trageti de manerul aflat la baza socketului pentru a bloca procesorul.

Etapa 3 --- Instalarea sistemului de racire pentru procesor

Sistemul de racire al procesorului este format din doua componente: Radiator(partea de metal) si ventilator.
In mod normal, coolerele vin cu pasta termoconductoare deja intinsa. Daca acest lucru nu exista la coolerul tau va trebui sa cumperi o pasta termoconductoare. Vei aplica pasta de marimea unui bob de mazare pe procesor si o vei intinde uniform pe toata suprafata sa(cel mai bine cu un card care nu va mai trebuie).
Veti gasi in cutia coolerului instructiuni de fixare.

Etapa 4 --- Montarea placii de baza in carcasa

99% din carcase au niste distantieri ce previn ca placa de baza sa stea direct pe metalul carcase, caz in care PC-ul nu va porni.
Se pozitioneaza placa de baza pe distantieri, se aliniaza corect mufele sale din spate cu placuta pe care, cel mai probabil, ati montat-o mai devreme, si se fixeaza cu suruburi.

Etapa 5 --- Montarea memoriei RAM

Operatia este foarte usoara. Se ia modulul de memorie si se introduce in slot, se deschid clemele de la baza slotului si se introduce cu grija in acesta. Apasa apoi pe ambele capete ale modulului pana ce este prins cu ambele cleme.

Etapa 6 --- Montarea placilor pe AGP/PCI/PCI-E

Se ia placa, se scoate protectia de pe slot si se introduce ferm pana cand sta fix.

Etapa 7 --- Montarea hard diskului

Acesta se ataseaza carcasei pe unul din locasurile de 3.5'. Apoi se fixeaza cu suruburi, in asa fel incat conectorii sa fie spre carcasa.

Etapa 8 --- Montarea unitatii optice

Aceasta se ataseaza carcasei pe unul din locasurile de 5.2'. Prinderea si pozitia este la fel ca la hard disk.

Etapa 9 --- Montarea sursei

In unele cazuri, sursa vine montata o data cu carcasa. In caz ca nu, uite ce trebuie sa faci:
In mod normal pozitia sursei este in partea din spate a carcasei, deasupra placii de baza(sunt si exceptii). Exista o singura pozitie. Este o operatie foarte simpla.

Etapa 10 --- Fixarea cablurilor

Exista trei categorii de cabluri: una de la sursa , una legata de conectica hardului si a unitatii optice si ultima de conectare a carcasei la senzorii placii de baza. Pe panoul frontal al oricarei carcase exista un buton de pornire, unul de reset si doua leduri indicatoare. Gasiti cablul pentru fiecare dintre acestea si conectati-l pe placa de baza. Pentru a vedea care este pozitia acestor conectori verificati mai intai manualul placii de baza. Urmatorul pas este de a localiza conectorii pentru USB, Firewire sau audio pe placa de baza si de a atasa cablurile corespunzatoare. Alimentarea placii de baza se face prin intermediul unui conector cu 20+4 pini si a unuia cu 4 pini, direct de la sursa. Tot de aici se mai pot alimenta si unitatea hard disc, dar si unitatea optica prin intermediul cablurilor de alimentare. Ultimul pas este de a monta cablurile de date, ce pot fi pentru hard disc IDEE sau SATA.

Etapa 11

Deschideti PC-ul si butonati-l cu placere

ATENTIE: Nu atingeti pinii procesorului deoarece sunt fragili si se rup, fapt ce cauzeaza nefunctionarea sa.


Poate va va fi de folos deoarece , daca vreti sa il desfaceti si sa il montati la loc dati un print la asta

[Read More...]

Invata care este structura unui Calculator din punctul de vedere al componentelor Hardware

    Calculatorul este o unitate componenta a unui sistem de calcul, care contine: 
- Memoria - locul unde este executat programul. 
- Hard Discul - locul unde este inregistrata toata informatia unui calculator. 
- Procesorul - are rolul de prelucrare (procesare) a informatiei. 
- Monitorul - este unitatea de afisare a informatiilor. Imaginea de pe ecran este prelucrata anterior de o placa video specializata, care este incorporata in calculator.
    Calculatorul personal este folosit acasa, la birou, in laborator, etc. Laptop–ul este de dimensiuni mult mai mici, este mai usor, seamana cu o geanta diplomat, este mai usor de transportat si prezinta avantajul ca poate fi alimentat de la baterii. 




    Structura calculatorului
    Un calculator se caracterizeaza prin hardware si software.
    Hardware–ul reprezinta totalitatea componentelor fizice ale unui calculator. Acestea sunt inutile fara existenta software–ului. El reprezinta totalitatea programelor care faciliteaza accesul utilizatorului si efectueaza operatiile de prelucrare a datelor. Pentru a introduce date in calculator in vederea prelucrarii, cat si pentru a intra in posesia rezulatatelor, calculatorul se conecteaza la diferite echipamente de intrare (tastatura, scaner, mouse, etc) respectiv, echipamente de iesire (monitor, imprimanta, etc)

Elementele componente ale unui calculator:

     STANDARDELE CARCASELOR UNITATII CENTRALE
     Carcasa calculatorului este o cutie din metal in interiorul careia se se afla componentele de baza ale unui echipament de calcul. Forma carcasei poate fi de mai multe tipuri.
     În continuare sunt specificate cateva tipuri mai des intalnite:
• Desktop
• Minitower
• Midtower
• Full Tower
• Slim Book
    Pe panoul frontal al carcasei se afla urmatoarele elemente:
• Butonul POWER: permite punerea sub tensiune a echipamentului de calcul, cat si
deconectarea acestuia
• Butonul RESET: permite reincarcarea sistemului de operare; memoria de lucru
este stearsa ca si cum echipamentul ar fi fost scos de sub tensiune. Este util in
cazurile in care echipamentul de calcul s-a blocat sau pentru efectuarea anumitor
configurari.
• Butonul TURBO: permite comutarea intre cele doua frecven]e de lucru ale
calculatorului. Apasarea sa este corelata cu afisajul electronic care indica viteza
efectiva de lucru. Se prefera lucrul la viteza cea mai mare.
• Afisajul electronic: indica frecventa de lucru (masurata in MHz) curenta a
calculatorului; se coreleaza cu butonul TURBO. La unele echipamente de calcul
nu este afisata viteza ci cuvintele HI (viteza cea mai mare) si LO (viteza cea mai
mica).
• Lacasul KEY LOCK: in acest lacas se introduce cheita prin care poate fi blocata
tastatura. Se utilizeaza ca masura de securitate pentru a impiedica accesul
persoanelor neautorizate la calculator. Nu este o masura foarte eficienta deoarece
chei]ele mai multor calculatoare nu difera intre ele si este foarte probabil ca
cineva
• interesat in a accesa echipamentul de calcul sa isi faca rost usor de o cheita.
• Unitatea pentru discheta: lacas pentru introducerea dischetelor
• Unitatea pentru CD-ROM: lacas pentru introducerea discurilor CD-ROM

     PLACA DE BAZA (Motherboard)
     Aceasta reprezinta cea mai importanta componenta aflata in carcasa; mai este denumita si placa principala (motherboard).
     Pe ea se afla aplicate urmatoarele componente: micropocesorul, memoria, alte placi necesare functionarii unor echipamente inserate in locase speciale, numite Sloturi.
Printre alte placi exista: placa video, placa de sunet, modemul, placa de retea, etc . Pe langa acestea, porturile seriale si paralele servesc la conectarea unor dispozitive periferice, cum ar fi: mouse–ul, imprimanta, modem – ul.
     Placa de baza pastreaza legatura si cu celelalte componente ale calculatorului care nu sunt amplasate direct pe ea, prin magistrale (cum ar fi CD-ROM, HDD, FLOPPY DISK).

    PROCESORUL - CPU
    Unitatea centrala de prelucrare (CPU) este, in ingineria calculatoarelor, un set de circuite microscopice care reprezinta procesorul cu informatiile principale dintr-un calculator. CPU este in general un singur microprocesor creat de obicei dintr-un disc subtire de material semiconductor, de obicei siliciu, cu milioane de circuite electrice pe suprafata sa. Pe un nivel mai inalt, CPU este de fapt un numar de unitati de prelucrare interconectate care sunt fiecare responsabile pentru un aspect al functiei unitatii centrale de prelucrare.
     Unitatile centrale de prelucrare standard contin unitati de prelucrare care interpreteaza si implementeaza instructiunile software-ului, realizeaza calcule si comparatii, fac decizii logice (determinand daca o propozitie este adevarata sau falsa dupa regulile Algebrei Booleene), inmagazineaza temporar informatii pentru utilizarea ulterioara de catre alta unitate de prelucrare a CPU, tin evidenta pasului curent in executia programului si permit CPU sa comunice cu restul calculatorului.
    Principalele caracteristici ale puterii unui procesor sunt:
- cantitatea de memorie ce poate fi citita la un moment dat
- viteza de executie a operatiilor
- numarul de instructiuni diferite ce pot fi executate



     PLACA VIDEO (Video card)  

     Este responsabila cu afisarea imaginilor pe ecranul monitorului. Ea este a doua componenta, dupa procesor, care determina puterea unui calculator si de aceea si in cazul ei este recomandat sa nu facem economie atunci cind dorim sa o cumparam. Daca nu dispunem de resurse financiare foarte mari este mai degraba recomandat sa avem un calculator cu un procesor puternic si o PV cu performante medii decit sa avem un procesor cu performante medii si o PV puternica.
     PV contine un procesor specializat numit GPU (Graphical Processing Unit) sau VPU (Video Processing Unit) care face o parte din calculele necesare pentru afisarea imaginilor, cealalta parte a acestor calcule fiind facuta de procesorul calculatorului (CPU). Fiecare PV are si o cantitate de memorie inclusa pe ea care este folosita de GPU (de exemplu pentru a stoca texturile suprafetelor intilnite in jocuri).
     Placa Video se fixeaza pe placa de baza intr-un slot alungit numit slot. Acesta poate fi de tip AGP (cel mai frecvent) sau PCI (foarte putine PV il folosesc in prezent). Modul de transfer a datelor video prin portul AGP este de 1X, 2X, 4X sau 8X dar asta nu inseamna ca un mod de transfer de 8X este de doua ori mai bun decit de cel 4X, ele avind performante apropiate, evident cu un plus de performanta pentru 8X.
     Placile Video sint construite de multe companii specializate in producerea de piese pentru calculator insa in fapt cea mai mare parte dintre aceste PV au un procesor grafic (GPU-VPU) fabricat fie de NVIDIA, fie de ATI.

      PLACA DE SUNET (Sound card) 
      Vocea din calculatorul tau care te anunta cand ai primit un nou e-mail este facuta posibila cu ajutorul placii de sunet. De dinaintea aparitii placii de sunet, calculatoarele personale erau limitate la beep-uri dintr-un mic difuzor de pe placa de baza. Spre sfarsitul anilor ’80, placile de sunet au inceput sa lucreze in calculatorul multimedia si au dus jocurile pe calculator la un nivel total diferit.
În 1989, Creative Labs a introdus placa de sunet Creative Labs SoundBlaster®. De atunci, multe alte companii au introdus placi de sunet, iar Creative a continuat sa perfectioneze placile Sound Blaster.
     Anatomia unei placi de Sunet
     O placa de sunet contine:
Un procesor de semnal digital (DSP) care controleaza computatiile
Un convertor digital-analog (ADC) pentru audio ce intra in calculator
Memorie read-only (ROM) sau memorie Flash pentru stocare de date
Interfata pentru instrumente muzicale digitale (MIDI) pentru conectarea echipamentelor muzicale externe (pentru majoritatea placilor, game portul este folosit de asemenea pentru conectarea unui adaptor MIDI extern)
Jack-uri pentru conectarea difuzoarelor si microfonului, la fel si alte intrari si iesiri
Un game port pentru conectarea a unui joystick sau gamepad
     Placile de sunet curente deobicei se instaleaza in slot-ul PCI, pe cand altele mai vechi si ieftine se instaleaza pe bus-ul ISA. Multe din calculatoarele din ziua de azi incorporeaza placa de sunet ca un chipset direct pe placa de baza. Aceasta lasa un slot liber pentru alte periferice. SoundBlaster Pro este considerata factorul standard pentru placile de sunet. Aproape toate placile de sunet de pe piata in ziua de azi includ cel putin compatibilitate cu SoundBlaster Pro.



     MEMORIA 
     Timpul maxim de raspuns se refera la intervalul de timp care este necesar memoriei interne pentru a citi sau scrie date. Mai exact, intervalul de timp ce se scurge din momentul in care primeste de la microprocesor comanda de citire si momentul in care depune pe magistrala de date valoarea citita (similar este si pentru scriere). Valoarea medie a acestui parametru este de 70 ns.
    Cu cat aceasta valoare este mai mica, cu atat calculatorul este mai rapid.În configuratia unui sistem electronic de calcul in functie de modul in care se realizeaza accesul la memorie, pot fi intalnite simultan doua mari tipuri de memorii: memorii ROM si memorii RAM.
     Memoria ROM (Read Only Memory – memorie care poate fi doar citita) – este un tip de memorie nevolatila (informatia continuta de acest tip de memorie nu se pierde la oprirea calculatorului).
     Este o memorie de tip special, care prin constructie nu permite programatorilor decat citirea unor informatii inscrise aici de constructorul calculatorului prin tehnici speciale Memoriile de tip ROM se clasifica la in functie de modalitatea de scriere a datelor in PROM si EPROM.
1. memorii PROM (Programabile ROM), memorii ROM programabile, care permit o singura rescriere de programe;
2. memorii EPROM (Programabile Electric PROM), care pot fi sterse si reprogramate din nou de mai multe ori, utilizand tehnici electronice speciale.
     Programele aflate in ROM sunt livrate odata cu calculatorul si alcatuiesc asa numitul firmware. Calculatoarele din familia IBM – PC contin si o memorie CMOS (de tip RAM, alimentata in permanenta de o baterie pentru a nu-si pierde continutul informational. În aceasta memorie se stocheaza informatii referitoare la configuratia hardware a sistemului electronic de calcul.Daca accesul la memorie este permis atat pentru citire cat si pentru scriere memoria se numeste RAM (Random Access Memory - memorie cu acces aleator).
    Memoria interna.
    ROM (Read Only Memory - Memorie doar citibila) este o memorie care contine informatii (de obicei programe) nemodificabile pe durata utilizarii calculatorului. Memoria ROM este scrisa o singura data, de obicei la fabricarea calculatorului. Acest tip de memorie nu poate fi rescrisa ori stearsa. Avantajul principal pe care aceasta memorie il aduce este insensibilitatea fata de curentul electric.
     Continutul memoriei se pastreaza chiar si atunci cind nu este alimentata cu energie. Memoria ROM este in general utilizata pentru a stoca BIOS-ul (Basic Input Output System) unui PC. In practica, o data cu evolutia PC-urilor acest timp de memorie a suferit o serie de modificari care au ca rezultat rescrierea/arderea "flash" de catre utilizator a BIOS-ului.
     Scopul, evident, este de a actualiza functiile BIOS-ului pentru adaptarea noilor cerinte si realizari hardware ,ori chiar pentru a repara unele imperfectiuni de functionare. Astfel ca in zilele noastre exista o multitudine de astfel de memorii ROM programabile (PROM-Progamable Read Only Memory-, EPROM-Electricaly Eraseable Programmable Read Only Memory-, etc) prin diverse tehnici, mai mult sau mai putin avantajoase in functie de gradul de complexitate al operarii acestora.
    Componenta ROM-BIOS este livrata de catre firma producatoare a calculatorului in memoria ROM a sistemului de calcul. Imediat ce se porneste sistemul intra in lucru o rutina a acestei componente.Ca regula generala ROM-BIOS egalizeaza toate diferentele constructive ale sistemului de calcul fata de conventiile DOS.
     BIOS-ul este un program de marime mica (< 2MB) fara de care computerul nu poate functiona, acesta reprezinta interfata intre componentele din sistem si sistemul de operare. Principiul fundamental de realizare a interfetei ROM-BIOS sete acela ca el ofera niste rutine de intrerupere prin care se realizeaza legatura cu toate perifericele legate la sistem.
     RAM (Random Access Memory - Memorie cu acces aleator) este o memorie volatila, ceea ce face ca informatia continuta aici sa se piarda la decuplarea calculatorului de sub tensiune. Aceasta este memoria care poate fi citita ori scrisa in mod aleator, in acest mod putindu-se accesa o singura celula a memoriei fara ca acest lucru sa implice utilizarea altor celule.
     In practica este memoria de lucru a PC-ului, aceasta este utila pentru prelucrarea tempoarara a datelor, dupa care este necesar ca acestea sa fie stocate (salvate) pe un suport ce nu depinde direct de alimentarea cu energie pentru a mentine informatia.In memoria RAM se incarca sistemul de operare si programele de aplicatie.
      Este o memorie cu viteza de acces foarte mare(actual 8-10 ns).Daca in urma cu cativa ani ea era caracterizata dupa timpul de acces(60-70 ns), acum este caracterizata de viteza de bus la care lucreaza cu procesorul(momentan existand memorie functionand pe bus de 66, 100,133 Mhz). Memoria RAM se clasifica in SRAM (Static) si DRAM (Dynamic). 

     HARD-DISC-ul (HDD) 
     Serveste drept memorie non-volatila ,mediu de stocare pentru documentele ,fisierele sau aplicatiile utilizatorului. In 1954 IBM a inventat primul hard-disk cu o capacitate, extraordinara pentru acea perioada , de 5MB impartita pe 24 de platane. Cu 25 de ani mai tarziu cunoscutul producator de HDD-uri, Seagate introduce pe piata primul HDD pentru calculatoare personale , capabil sa inmagazineze panala 40 MB, ajungand la rate de transfer de 625KBps folosind modul de codare MFM (Modified Frequency Modulation). Acest mod de codare era folosit de vechile FDD-uri (floppy disk drive) sau sisteme de inmagazinare de date .Este destul de greu de crezut ca daca in anul 1980, spatiu de 100 MB pe hard-disk era considerat foarte generos in timp ce in zilele noastre ar fi cu totul nefolositor chiar si numai pentru sistemul de operare. Constructia HDD-ului Denumirea "hard-disk"(disc rigid) arata de fapt proprietatea fizica a discurilor din interiorul carcasei. Aceste discuri se numesc platane si sunt compuse dintr-un substrat si un mediu magnetic . Substratul sau materialul de baza din care este facut platanul trebuie, prin natura lui sa fie un material non- magnetic capabil sa fie prelucrat in forme foarte subtiri (grosimea acestor platane este de ordinul milimetrilor sau chiar mai mici). 
    Astfel, materialele alese pentru realizarea platanelor sunt aluminiul sau o mixtura intre sticla si un material ceramic . Pentru a permite stocarea datelor, ambele parti ale platanului sunt acoperite cu un strat foarte subtire de material cu proprietati magnetice foarte bune (o pelicula de oxid magnetic) sau, mai recent, cu un strat metalizat foarte subtire. Platanul-este de fapt suportul magnetic pe care se stocheaza datele .Dimensiunile (diametrul) acestuia pot fi de 3.5" sau 5.25", cele mai intalnite fiind de 3.5". Materialul de baza din care sunt facute aceste platane, este sticla deoarece este foarte maleabila usor de finisat la dimensiuni mici si rezistenta (in ciuda dimensiunilor extrem de mici) la fortele fizice care actioneaza asupra sa in momentul functionarii. Interiorul hard-disk-ului trebuie ferit de actiunea prafului, presiunea constanta a aerului din interior fiind pastrata cu ajutorul unor filtre.Platanele sunt complet izolate fiind mentinute intr-un vacuum partial. De regula exista doua sau trei platane asezate unul peste altul si fixate de un ax ce roteste tot ansamblul de platane la mii de rotatii pe minut(4000-10000 Rpm).Intre platane exista spatiu, ele nefiind lipite, tocmai pentru a permite capului de citire/scriere (montat pe bratul ce il antreneaza) sa se deplaseze pe toata latimea platanului.

     UNITATI OPTICE (CD/DVD R/RW):
     Unitatile de stocare a datelor pe suport optic sunt unitati CD (Compact Disc) sau DVD (Digital Versatile Disc). Acestea pot doar citi (Read) datele stocate sau le pot citi, scrie si re-scrie pe suportul optic (Read Write, Re-write). De retinut ca unitatile DVD pot lucra si cu CD-uri, ceea ce, evident, nu este valabil invers. Performanta unei unitati optice este data de viteza de transfer a datelor, precizata prin numarul care precede "X" in descrierea parametrilor unitatii: 1X, 2X, 4X, pana la 52X in cazul unitatilor CD si pana la 16X in cazul unitatilor DVD. In cazul unitatilor CD, 1X este egal cu o rata de transfer de 0,15 MB/secunda, iar in cazul unitatilor DVD, 1X este egal cu 1,32 MB/secunda (echivalenta: 1X unitate DVD = 9X unitate CD). De asemenea, capacitatea mediului pe care se stocheaza datele este importanta, aceasta fiind de maximum 700 MB pentru CD si de 4,7 GB pentru DVD single-layer (un singur strat), respectiv de 8,5 GB pentru DVD double-layer (dublu strat). In cazul unitatilor optice, trebuie notata importanta calitatii discurilor utilizate, care variaza intre producatori.

     TASTATURA 
     Este principala componenta prin care utilizatorul da comenzi calculatorului si introduce date.Comenzile sunt date prin scrierea unor instructiuni specifice.

     MOUSE-UL 

     Este folosit pentru ca utilizatorul sa dea comenzi calculatorului. Miscarea mouse-ului pe o suprafata plana determina ca un cursor grafic sa se deplaseze pe ecranul monitorului.
     Deplasarea mouse-ului determina o anumit miscare a unei mici bile plasate in partea de jos.La randul ei, aceasta antreneaza in miscare niste cilindri care transmit impulsuri catre calculator. Acestea sunt interpretate drept comenzi de deplasare a cursorului pe ecran. Atunci cand acesta ajunge in dreptul, unor anumite imagini, se dau comenzile prin apasarea butoanelor mouse-ului.In finctie de tip, mouse-ul are doua sau trei butoane. De regula se utilizeaza doar doua, cel stang si cel drept.

      TUNERE TV  

       Pentru cei mai multi utilizatori de calculatoare care doar isi doresc un televizor si pentru care diagonala acestuia are o importanta secundara, achizitionarea unui aparat propriu-zis devine un nonsens. Este indiscutabil mai convenabila cumpararea unei placi TV al carei pret in general nu depaseste 70-80 USD si care ofera si o serie de avantaje fata de televizoarele obisnuite. Tinand cont de aceste lucruri si de maturizarea care tinde sa se instaleze si in acest segment de piata, am decis ca este timpul pentru o evaluare de tunere TV.
     Testul a fost impartit in doua categorii:tuner-e simple sub 100 USD si placi grafice cu tuner integrat.Pentru acesta am ales un procesor Intel Pentium III 500 MHz si 64 MB SDRAM PC 100, astfel incat tuner-ele sa nu aiba nici un fel de limitare din partea sistemului.Placa de baza pe care am montat componentele mentionate afost un MSI 6163, iar harddisk-ul lct 8,4Gb.Monitorul pe care tuner-ele si-au etalat imaginile a fost un CTX 1569SE, iar grafica a fost asigurata de un 3D AGPhantom,placa bazata pe un chipset Nvidia Riva TNT2M64 si cu 16MB RAM.Trebuie sa mentionam ca am incercat sa folosim driverele Detonator 3.68 (cea mai recenta versiune disponibila pe site-ul Nvidia la momentul testului) insa toate tuner-ele –nu cele integrate pe placi grafice- au afisat numai imagini “inghetate" in mod overlay,fara sa blocheze sistemul.Singura solutie a fost folosirea unor drivere anterioare.De asemenea, la sistem a mai fost atasat un CD-ROM drive Creative 52x.
     Deoarece imaginea pe care au afisat-o toate tuner-ele a fost de buna calitate (practic nu au fost diferente) ele folosind parti de RF de la Philips, LG si Temic, aportul principal la evaluare a ramas pe umerii dotarii driverelor (care la unele placi au generat o instabilitate mai mare,la altele mai mica sau chiar nula) si soft-ului care a insotit fiecare placa in parte (capabilitati,comportare in lucru efectiv etc.).Astfel am conectat fiecare tuner pe rand la un circuit de televiziune prin cablu si i–am evaluat posibilitatile in ceea ce priveste receptia, scanarea automata a canalelor, acordul fin, redimensionarea imaginii, dotarea, instalarea si capacitatile software-ului, documentatia, precum si multe alte aspecte.

     IMPRIMANTA  
     Cu ajutorul ei se listeaza documente si imagini.In functie de tipul imprimantei, listarea se poate face color sau alb negru. In practice se folosesc trei tipuri de imprimante :
    A.Imprimante matriceale – au un cap de tiparire de tip mecanic care se deplaseaza inainte si inapoi. Capul are, la randul lui, mai multe ace, prin care se realizeaza tiparirea. Intre hartie si ace « circula » o banda impregnata cu cerneala speciala. Atunci cand acele ating banda. Cerneala este transferata asupra hartiei.
    B.Imprimante cu jet de cerneala(inkjet) – scriu prin faptul ce arunca un jet de cerneala catre hartie. Cerneala este pulverizata prin niste duze(mici orificii).Mecanismul de tiparire este activat prin intermediul unui cristal piezoelectric care se contracta la primirea unui impuls electric si permite trecerea cernelii prin duza.
    C.Imprimante laser – folosesc prin imprimare tehnologia laser. Initial un tambur, realizat din substante speciale, are o animita sarcina electrica pe toate suprafata. Asupra lui este dirijat un fascicol de lumina corespunzator unei anumite imagini care urmeaza a fi tiparita.Sarcina dispare de pe suprafetele atinse de lumina. In continuare asupra, tamburului este imprastiat un colorant special.Acesta « umple » suprafetele care au sarcina electrica. Ulterior el este transferat asupra hartiei prin incalzire, obtinundu-se imaginea.

     SCANNER-UL 
     Este un dispozitiv care permite sa fie citite pagini obisnuite care contin imagini, texte. Acestea sunt stocate in memoria calculatorului si pot fi transmise prin posta electronica, ca pot fi prelucrate, inserate in alte documente etc. Oricui ii place sa foloseasca poze atunci cand lucreaza pe computer, desi nu are neaparat nevoie de ele. E dificil de lucrat fara o imprimanta si imposibil fara un monitor.    Scannerul nu este neaparat necesar, dar, o data ce ati intrat in posesia unuia, veti fi surprins de cat este de util.
    Puteti crede ca un scanner este bun doar la adaugarea unor poze in scrisori, articole sau proiecte scolare. Dar scannerul poate mai mult. Iata cateva exemple: la transmiterea faxurilor, pentru fotocopiere ocazionala sau pentru a depozita copii ale unor documente vechi. Puteti sa testati, totodata, minunea tehnicii care este recunoasterea caracterelor optice (OCR) - un sistem ce invata computerul sa va citeasca toate scrisorile.
    Va vom prezenta in continuare diferitele tipuri de scannere existente, pentru a-l alege pe cel care se potriveste cel mai bine nevoilor, spatiului si posibilitatilor dumneavoastra financiare. Apoi va vom explica felul in care puteti folosi la maxim proprietatile aparatului. Indiferent de tipul scannerului ales, veti vedea ca acesta este unul dintre cele mai amuzante accesorii pe care le puteti atasa PC-ului.
    Desi exista scannere de toate formele si dimensiunile, totusi ele se impart in trei mari categorii: scannere de mana, acannere pentru documente si scannere plane.

    MODEM-UL 
    Se foloseste pentru a avea acces la posta electronica si, in general, la internet. El se cupleaza la calculator si la cablul telefonic. Modem-urile sunt de doua feluri :externe – sunt plasate in afara unitatii cenrtrale si interne – se gasesc in interiorul unitatii centrale. Ele au rolul de a converti semnale analogice de pe reteaua telefonica, in semnale discrete de pe caculator, si invers.

    SWITCH-urile 
    Opereaza la nivelul al 2-lea din sistemul OSI. Swichul "invata" adresa MAC pentru fiecare dispozitiv conectat. Switchurile mai pot interconecta folosin protocolul spanning-tree. Acesta permite gasirea celei mai bune cai intre dispozitive formandu-se o strucutura de arbore. Switchurile folosesc un plan de retrimitere al datelor, mult mai rapid decat alta interfata si care da impresia existentei mai multor cai intre aceleasi dispozitive. Odata ce un switch invata topologia retelei printr-un protocol spanning-tree, acesta retrimite datele prin 2 metode. In total exista 4 metode pe care un switch le poate folosi: • Stocheaza si trimite - switch-ul actioneaza ca un buffer si, in mod uzual, realizeaza o insumare pentru fiecare cadru retransmis. • Cut through - Switch-ul doar citeste adresa hardware a cadrului inainte de a o trimite mai departe. Nu exista detector de erori la aceasta metoda.
    • Fragment free - Metoda incearca sa retina beneficiile ambelor metode prezentate anterior. Se verifica primii 64 de octeti din cadru, stocandu-se informatia legata de adresare. În acest fel cadrul isi va atinge intotdeauna destinatia. Detectia erorilor este lasata in seama dispozitivelor terminale de la nivelele 3 si 4, de obicei fiind vorba de routere.
    • Adaptive switching - Metoda comuta automat intre cele trei metode precedente.
Metoda cut through apeleaza la "stocheaza si transmite" daca portul destinatie este ocupat in momentul sosirii pachetului. Metodele nu sunt controlate de utilizator, constituind sarcinile exclusive ale switch-ului.
Tipuri de switch-uri
1. Dupa forma
- Montate intr-un rack
- Nemontate
2. Dupa posibilitatea de configurare
- Neconfigurabile
- Configurabile
- Inteligente
    Prima categorie nu poseda interfata de configurare. Ele se regasesc uzual in mediile SOHO (LAN si Small office/Home office).
    Optiunile de configuratie pentru switch-urile din a doua categorie variaza in functie de producator si de model. Modelele mai vechi utilizeaza o consola seriala. Dispozitivele mai recente folosesc o interfata web (uneori se pot configura si prin intermediul propriilor butoane, desi aceasta situatie nu este una tipica).
    Switch-urile configurabile se regasesc in retele de dimensiuni medii/mari si prezinta un pret si o calitate mai ridicate. Sarcina de configurare necesita de obicei intelegerea nivelului 2 al retelelor.
Caracteristici ale switchului cu management
    Hardware
    De obicei pe panoul frontal al switch-ului sunt:
- N porturi Ethernet (uzual 10/100 Mbps)
- portul consola (port serial pentru configurare folosind CLI)
- unul sau mai multe porturi Gigabit Ethernet pentru conectarea switch-ului la un port Ethernet de banda larga (backbone)
- unul sau mai multe sloturi pentru utilizarea unui transceiver mini-GBIC pentru conexiunea prin fibra optica la backbone
    Configurarea acestor switch-uri se poate face prin:
- pagina web de configurare, accesand cu un browser adresa IP a switch-ului
- Command Line Interface (CLI), folosind o conexiune intre portul serial al calculatorului si portul serial din switch, si aplicatia Hyper Terminal cu datele de configurare furnizate de producatorul switch-ului.
VLAN
     O retea fizica poate fi impartita in mai multe subretele logice independente, numite VLAN-uri. Calculatoarele dintr-un VLAN pot fi conectate in switch-uri diferite din reteaua LAN.
    Switch-urile care folosesc VLAN-uri creaza o impartire a retelei in domenii de broadcast separate dar fara a avea problemele de latenta ale routerelor, fiind si mai putin costisitoare decat acestea.

    ROUTER (repartitor) 
    O retea complexa necesita un dispozitiv care nu doar sa cunoasca adresa fiecarui segment, ci sa determine si cea mai buna cale (ruta) pentru transmiterea datelor si filtrarea traficului de difuzare pe segmentul local.
    Routerele pot comuta si rula (dirija) pachete intre diferite retele.
    Utilizarea unui router
    In concluzie, routerul asigura urmatoarele operatiuni :
- Dirijarea traficului
- Securitatea datelor
- Filtrarea pachetelor 

[Read More...]